Ce înseamnă SPF și PA+ pe crema solară: ghid pentru cine nu vrea să citească studii

SPF-ul nu e doar pentru vară. Ce spun dermatologii și de ce Asia are o cultură complet diferită a protecției solare

În septembrie, majoritatea oamenilor pun crema cu SPF în dulap. E gestul logic: s-a terminat concediul, temperaturile scad, soarele nu mai frige. Problema e că senzația de căldură și radiația ultravioletă sunt două lucruri diferite, iar ce simți pe piele nu îți spune nimic despre ce ajunge efectiv la ea.

Ce face soarele pielii, pe scurt

Radiația ultravioletă care ajunge la sol are două componente relevante. UVB e cea care produce arsura, e mai intensă vara și la mijlocul zilei, și e filtrată în mare parte de sticlă. UVA e altceva: pătrunde mai adânc în piele, nu produce senzație imediată, trece prin geamul mașinii și prin cel de la birou, iar intensitatea ei variază mult mai puțin de-a lungul anului decât ne-am aștepta.

UVA e cea responsabilă de o bună parte din îmbătrânirea prematură a pielii: pierderea elasticității, ridurile fine, petele pigmentare. Organizația Mondială a Sănătății clasifică radiația ultravioletă ca factor cancerigen dovedit pentru om, iar expunerea cumulată de-a lungul vieții e unul dintre principalii factori de risc pentru cancerul de piele.

Cuvântul cheie e cumulată. Nu arsura de la mare contează cel mai mult, ci cele cincisprezece minute pe zi, timp de treizeci de ani, în care mergi până la mașină.

Ce înseamnă cifrele de pe ambalaj

SPF măsoară exclusiv protecția față de UVB. SPF 30 filtrează aproximativ 97% din radiația UVB, SPF 50 în jur de 98%. Diferența pare mică, dar se traduce în jumătate din radiația reziduală, ceea ce contează pentru pielea sensibilă sau pentru cine ia medicamente fotosensibilizante.

PA+ cu cruci, de la unu la patru, e sistemul japonez de notare a protecției UVA. E util tocmai pentru că SPF-ul nu spune nimic despre UVA. În Europa, echivalentul e cercul cu inscripția UVA, care indică doar că protecția UVA reprezintă cel puțin o treime din valoarea SPF, fără nuanțe. Din acest motiv, produsele japoneze și coreene sunt mai ușor de evaluat: marcajul PA++++ spune direct ce nivel de protecție UVA primești, iar eticheta e detaliată în descrierea fiecărui produs.

Cantitatea e unde se pierde toată lumea. Valoarea SPF de pe ambalaj e măsurată la doi miligrame pe centimetru pătrat de piele, ceea ce pentru față înseamnă aproximativ un sfert de linguriță, sau două degete de produs întins de la bază la vârf. Studiile arată constant că oamenii aplică între un sfert și jumătate din cantitatea necesară. Un SPF 50 aplicat în strat subțire ajunge, în practică, la protecția unui SPF 15.

De ce Asia tratează altfel subiectul

În Coreea de Sud și Japonia, protecția solară nu e produs sezonier, e pasul final al rutinei zilnice, tot anul. Diferența culturală are rădăcini vechi, legate de asocierea dintre pielea deschisă și statutul social, dar rezultatul practic e că industria de acolo a avut treizeci de ani să lucreze la o problemă pe care Europa a ignorat-o: cum faci ca oamenii să-și pună SPF în fiecare zi.

Răspunsul a fost textura. Filtrele solare occidentale clasice, pe bază de oxid de zinc și dioxid de titan, protejează foarte bine dar lasă film alb și senzație grea. În Asia s-au dezvoltat formule cu filtre chimice de generație nouă, aprobate în Coreea și Japonia cu mult înaintea Statelor Unite, care se aplică precum o cremă hidratantă ușoară și se pot purta sub machiaj.

Merită spus și ce nu e diferit: reglementările. În Uniunea Europeană, protecția solară e produs cosmetic strict reglementat, cu liste de filtre aprobate și metode standardizate de testare. Un produs importat legal și notificat în sistemul european respectă aceleași reguli ca unul fabricat în Franța. Diferă filtrele folosite și textura, nu nivelul de siguranță.

Dacă vrei să vezi cum arată în practică diferența de textură, gamele de protecție solară coreeană sunt disponibile și la noi, de exemplu la SkinCare Korea.

Ce recomandă dermatologii, concret

Aplicare zilnică, indiferent de anotimp, pe zonele expuse: față, gât, urechi, dosul palmelor. Reaplicare la două ore în cazul expunerii prelungite, și după transpirație sau înot, indiferent ce scrie pe ambalaj despre rezistența la apă.

SPF minimum 30 pentru uz zilnic, 50 pentru expunere directă. Protecție UVA obligatorie, deci caută marcajul PA sau cercul UVA.

Protecția solară nu înlocuiește umbra și îmbrăcămintea. Între orele 11 și 16, vara, umbra rămâne măsura cea mai eficientă.

Și un lucru care se uită des: verificarea anuală a alunițelor la dermatolog, mai ales dacă ai pielea deschisă, multe alunițe sau istoric familial. Protecția solară reduce riscul, nu îl elimină.

Practic, ce se schimbă toamna

Aproape nimic, și ăsta e punctul întregului articol. Indicele UV scade, dar nu la zero. În septembrie și octombrie, în România, valorile de la prânz rămân în zona în care protecția e recomandată. Iarna scade real, dar la munte reflexia din zăpadă poate dubla expunerea efectivă.

Ce se poate schimba e produsul. Formulele foarte rezistente la apă, gândite pentru plajă, sunt inutil de grele pentru octombrie. O textură ușoară, purtabilă zilnic, are mai multe șanse să fie folosită efectiv, iar SPF-ul care rămâne în dulap are protecție zero, indiferent de cifră.